Vladimir Putin a transformat victoria zdrobitoare a partidului său la alegerile parlamentare într-un instrument de mobilizare a societății ruse în sprijinul războiului din Ucraina, cerând militarilor să intensifice ofensiva. Rezultatul scrutinului, în care Rusia Unită a obținut 355 din cele 450 de locuri în Duma de Stat, este prezentat de Kremlin drept un mandat popular pentru continuarea invaziei.
Ce a spus Putin după alegerile din Rusia
În prima sa declarație publică după scrutin, făcută miercuri, 23 septembrie, Putin s-a adresat direct sutelor de mii de militari ruși, descriind votul ca pe un semn de sprijin pentru armată și îndemnându-i să lupte pentru noi teritorii.
„Tovarăși, aceste alegeri au fost pentru voi. Poporul are încredere în voi și crede în victoria noastră”, a declarat liderul de la Kremlin.
Potrivit autorităților ruse, Rusia Unită a obținut cea mai mare majoritate parlamentară din istoria sa. Observatorii internaționali subliniază însă că puterea a folosit votul ca pe un instrument de mobilizare a societății, în contextul în care costurile economice ale războiului cresc, iar situația de pe front rămâne dificilă pentru armata rusă.
Cum a fost orchestrată campania electorală
Sloganul campaniei Rusiei Unite a fost „Votul pentru Rusia Unită este un vot pentru victorie”. Kremlinul și resursele sale de propagandă au difuzat acest mesaj pe toate platformele, inclusiv prin clipuri generate cu inteligență artificială, în care militari ruși din secole trecute luptau împotriva armatelor occidentale. Pe panourile publicitare au apărut ofițeri ruși care, după serviciul pe front, candidau pentru Parlament.
Un clip electoral oficial, lansat luna aceasta, promova ideea confruntării directe cu Occidentul, pe fondul atacurilor asupra teritoriului rus și al avertismentelor privind o posibilă extindere a războiului în Europa. „Cine vine la noi cu sabia nu trebuie să se aștepte la milă”, spune ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în materialul de propagandă. Alături de el apar hocheistul rus din NHL Alexandr Ovecikin, regizori de film și alte personalități publice.
Singurul partid care a pledat deschis pentru negocieri de pace, Iabloko, nu a fost admis la alegeri. În iulie, când sondajele arătau o creștere a sprijinului pentru formațiune din cauza apelurilor la pace, autoritățile au interzis partidului să participe la vot. În schimb, pe listele electorale au fost incluși aproape 200 de militari, parte a unei campanii de promovare a acestora drept „eroi de război” și de demonstrare a sprijinului pentru invazie.
Observatorii au acuzat autoritățile ruse și de fraudă electorală. Criticii sistemului de vot online susțin că acesta nu garantează acuratețea și secretul votului. După încheierea scrutinului, activiști ai opoziției ruse din exil au început să publice materiale pe care le consideră dovezi de fraudă.
Ce mesaj transmite Kremlinul către exterior
Maria Snegova, cercetătoare principală la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), consideră că Kremlinul va folosi rezultatele alegerilor nu doar în propaganda internă, ci și pentru a întări teza că Rusia ar fi mai democratică decât Ucraina.
Putin l-a numit în repetate rânduri pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nelegitim, susținând că acesta nu ar avea competența de a semna un acord de pace. Zelenski a explicat că, din cauza legii marțiale, în Ucraina nu se pot organiza alegeri, iar declarațiile lui Putin sunt o încercare de a evita negocierile.
Potrivit The Wall Street Journal, reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale cred că Putin ia în calcul o nouă mobilizare pentru a spori efectivele trupelor ruse din Ucraina, pe fondul încetinirii ofensivei. Analiștii apreciază că liderul de la Kremlin ar putea folosi rezultatul alegerilor drept justificare politică pentru intensificarea acțiunilor de luptă.
„Acest lucru va fi perceput drept undă verde pentru escaladarea războiului. Trebuie să ne așteptăm la escaladare”, a avertizat Maria Snegova.
Alegerile din Rusia nu au fost doar un exercițiu democratic formal, ci un instrument de consolidare a sprijinului intern pentru război, cu consecințe directe asupra securității europene. Pentru Republica Moldova, aceste evoluții subliniază importanța consolidării parcursului european și a rezilienței democratice în fața presiunilor hibride venite de la Moscova.