Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi decizia în procesul care opune instanța supremă Guvernului și Ministerului Finanțelor, într-un litigiu cu o miză financiară estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Suma vizează drepturile salariale restante ale magistraților, stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Pronunțarea vine după șase amânări și la doar o zi după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea Guvernului privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și instanța supremă. Decizia de joi este crucială atât pentru bugetul de stat, cât și pentru modul în care vor fi executate eventualele obligații financiare stabilite definitiv în sarcina Guvernului.
Care este originea litigiului dintre Guvern și ÎCCJ
Dosarul a ajuns în faza de recurs după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, inclusiv prin rectificare bugetară.
Curtea de Apel București a stabilit ca executarea obligațiilor să fie realizată în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru eventualele întârzieri, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de depășire a termenului.
Înalta Curte a susținut în acțiunea introdusă, semnată de președinta instituției, Lia Savonea, că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de mai bine de zece ani. Instanța a invocat, de asemenea, încălcarea principiului separației puterilor în stat și afectarea autorității hotărârilor judecătorești.
Ce argumente a invocat Guvernul în apărare
Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat decizia Curții de Apel București, susținând că o instanță nu poate obliga Executivul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară. În timpul procesului, Executivul a cerut sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În luna iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul sesizează CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Argumentul principal al Executivului a fost că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în ceea ce privește elaborarea și executarea bugetului de stat.
CCR a respins sesizarea Guvernului
Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. Sesizarea fusese depusă pe 2 iulie și viza tocmai disputa privind plata restanțelor salariale.
Decizia CCR a venit cu o zi înainte de termenul stabilit de ÎCCJ pentru pronunțarea în recurs. Înalta Curte a salutat decizia, susținând că aceasta confirmă argumentul potrivit căruia nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități. Instanța supremă a arătat că litigiul privind plata drepturilor salariale trebuie soluționat în cadrul procesului aflat pe rolul său.
De unde provin cele aproape 5 miliarde de lei
Sumele revendicate de magistrați provin din drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, inclusiv ca urmare a unor majorări aplicate retroactiv. Potrivit informațiilor prezentate în dosar, în 2023 Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, în urma unor hotărâri judecătorești, cu aplicare retroactivă începând din 2018.
O parte dintre plăți a fost ulterior amânată, în contextul constrângerilor bugetare și al deciziilor Guvernului privind alocarea fondurilor. Pentru 2026, suma aflată în litigiu este estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de premierul interimar Ilie Bolojan.
Ce urmează după pronunțarea de joi
ÎCCJ a amânat de șase ori pronunțarea în acest dosar, ultima dată pe 17 septembrie, când instanța a stabilit ca soluția să fie anunțată pe 8 octombrie. Dacă hotărârea Curții de Apel București va fi menținută, obligația privind asigurarea fondurilor pentru plata restanțelor va deveni definitivă, în condițiile stabilite de instanță.
Dacă recursul Executivului va fi admis, situația plăților și efectele deciziei Curții de Apel București vor fi reevaluate în funcție de soluția ÎCCJ. Decizia de joi este așteptată cu interes atât de magistrați, cât și de autorități, având în vedere impactul bugetar semnificativ și implicațiile asupra principiului separației puterilor în stat.