Islanda decide la vot dacă redeschide ușa spre UE. Un semnal important pentru Moldova
Islandezii sunt chemați sâmbătă la un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, într-o cursă electorală extrem de strânsă, urmărită cu atenție la Bruxelles și cu implicații simbolice pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova.
Aproximativ 273.000 de alegători sunt așteptați să răspundă la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile de aderare cu UE. Secțiile de votare se deschid la ora 09:00 GMT (12:00 în România) și se închid la ora 22:00 GMT (01:00 duminică în România), iar primele rezultate credibile sunt așteptate spre dimineață.
O cursă foarte strânsă între taberele „da” și „nu”
Ultimele sondaje arată o egalitate practică între cele două tabere. Un sondaj Gallup publicat vineri indică o ușoară majoritate a alegătorilor împotriva reluării negocierilor, o schimbare față de sondajele anterioare care creditau tabăra „da” cu un avans de câteva procente.
„Este o cursă foarte strânsă, dar rămân optimistă”, a declarat ministra Afacerilor Externe, Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, purtătoarea de cuvânt a taberei „da”. „Nimic nu este decis până când nu se termină”, a adăugat ea.
De ce a ajuns Islanda să voteze din nou despre UE
Islanda și-a depus candidatura la UE în 2009, în urma crizei financiare care a lovit puternic economia țării. Discuțiile au fost înghețate în 2013, odată cu venirea la putere a unui guvern eurosceptic. Treisprezece ani mai târziu, dezbaterea a fost relansată, iar contextul geopolitic a jucat un rol important.
„Elementele fundamentale (ale dezbaterii) sunt în mare măsură de natură internă, dar al doilea mandat al lui Donald Trump și schimbările geopolitice care îl însoțesc au avut un impact semnificativ”, a explicat Eirikur Bergmann, profesor de științe politice la Universitatea din Bifröst.
Pescuitul și economia, principalele puncte de fricțiune
Problema pescuitului, pilon al economiei naționale, rămâne unul dintre principalele obstacole. Reykjavik dorește să păstreze controlul exclusiv asupra acestui sector, chiar dacă Bruxelles își manifestă voința de a găsi „soluții creative”.
În plus, economia islandeză a redevenit prosperă, iar țara are deja acces la piața unică prin apartenența la Spațiul Economic European (SEE). Unii alegători nu văd rostul unei aderări formale.
„E ca și cum ai fi într-o relație cu cineva fără să locuiți împreună: dacă pierzi ceva prin căsătorie, de ce să te căsătorești?”, susține Hjordis Vilhjalmsdottir, o prezentatoare de radio în vârstă de 60 de ani.
„Nu avem nevoie ca Bruxelles să ne guverneze. Ne descurcăm singuri. Cu doar o sută de ani în urmă, eram una dintre cele mai sărace țări din Europa. Astăzi, suntem una dintre cele mai prospere țări din Europa”, adaugă Elias Theodorsson, un antreprenor în vârstă de 65 de ani.
Inflația și dobânzile mari alimentează speranța taberei „da”
Prosperitatea Islandei este însoțită însă de inflație și de rate ale dobânzii ridicate, pe fondul volatilității monedei naționale. Unele gospodării plătesc dobânzi de peste 9% la creditul ipotecar, ceea ce îi face pe susținătorii opțiunii „da” să spere că adoptarea euro pe termen lung ar aduce rate mai mici.
„Diferența este atât de mare, iar acest lucru ar schimba enorm situația familiei mele”, susține Alexandra Yr van Erven, o angajată a unei universități în vârstă de 32 de ani. „Cred pur și simplu că lucrul responsabil de făcut este să acordăm acestui guvern mandatul de a negocia un acord cu Uniunea Europeană pentru a vedea ce posibilități ni se oferă. Apoi, vom putea evalua acordul obținut”, spune ea.
Ce se întâmplă dacă tabăra „da” câștigă
În cazul unei victorii a opțiunii „da”, va fi necesar un al doilea referendum privind chestiunea aderării în sine. Rezultatele votului vor fi urmărite cu atenție de UE, care nu a mai primit în rândurile sale țări bogate, contribuabili neți la bugetul european, din 1995.
La Bruxelles, o eventuală aderare a Islandei, deja larg integrată în piața europeană, ar fi percepută ca o demonstrație pozitivă a politicii de extindere, în timp ce candidați precum Muntenegru, Albania, Ucraina sau Moldova parcurg trasee mai complexe.
Un posibil exemplu de succes pentru extinderea UE
O victorie a taberei „da” ar putea relansa dezbaterea și în Norvegia, o țară extrem de bogată, membră a SEE, dar reticentă față de aderare.
„Decizia Islandei ar întări, fără îndoială, argumentele în favoarea acceptării de noi membri de către Uniunea Europeană”, a remarcat comisarul pentru extindere, Marta Kos.
Pentru Republica Moldova, aflată pe propriul traseu european, rezultatul acestui referendum va fi un semnal important despre viitorul politicii de extindere a UE și despre capacitatea Uniunii de a atrage noi membri.