Comisia Europeană a prezentat un plan ambițios pentru a accelera extinderea Uniunii Europene, oferind țărilor candidate precum Republica Moldova un acces mai rapid la piața unică și reducând posibilitățile de blocaj prin veto. Propunerile, anunțate pe 6 octombrie la Strasbourg, vin în contextul în care unele state candidate așteaptă de decenii să devină membre ale UE. Oficialii europeni speră ca Muntenegru să poată adera chiar din 2028, iar Republica Moldova, alături de Albania și Ucraina, este considerată printre cele mai avansate în procesul de aderare.
„O Uniune mai mare reprezintă o investiție pe termen lung în pacea, securitatea și prosperitatea Europei”, a declarat comisara pentru extindere, Marta Kos, în fața jurnaliștilor la Strasbourg. Întrebarea esențială este cum poate UE să integreze noi state fără să devină mai greu de administrat și fără să riște derapaje democratice în noile țări membre. Răspunsul Comisiei este dublu: pe de o parte, statele candidate trebuie să îndeplinească standardele europene; pe de altă parte, Uniunea însăși trebuie să se reformeze, eliminând obstacolele din procesul de aderare și consolidând protecția valorilor democratice.
De ce este necesară reforma votului în procesul de aderare?
Unul dintre principalele obstacole în negocierile de aderare a fost până acum necesitatea ca toate cele 27 de state membre să fie de acord cu fiecare pas al procesului. În trecut, anumite țări au blocat progresul unor candidați din cauza unor dispute bilaterale. Un exemplu important îl reprezintă întârzierile cauzate de Ungaria în procesul de negociere al Ucrainei. De aceea, Comisia recomandă din nou ca statele membre să renunțe la regula unanimității pentru anumite decizii, cum ar fi deschiderea capitolelor de negociere, și să o înlocuiască cu votul prin majoritate calificată.
„Fiecare grup de capitole deschis necesită trei decizii separate, iar fiecare dintre acestea trebuie adoptată în unanimitate. Este greu de înțeles și cred că acest sistem trebuie schimbat”, a declarat un oficial al Comisiei care a dorit să-și păstreze anonimatul. Problema este că și trecerea la votul cu majoritate calificată ar necesita, la rândul său, aprobarea unanimă a statelor membre. „Am anumite rezerve cu privire la posibilitatea obținerii unui consens unanim pentru această schimbare”, a declarat Tinatin Akhvlediani, coordonatoarea programului privind extinderea la Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS), amintind de tentative anterioare care au fost respinse de statele membre.
Ce înseamnă integrarea graduală pentru Republica Moldova?
Pentru a încuraja reformele în țările candidate, Comisia propune integrarea graduală. Aceasta ar permite statelor candidate să beneficieze de unele avantaje ale apartenenței înainte de aderarea efectivă, cu condiția să îndeplinească criteriile europene. „Integrarea graduală nu este un substitut pentru aderarea deplină. Este accelerarea procesului de extindere”, a afirmat Marta Kos, subliniind că evaluarea va rămâne bazată pe merite. Potrivit Ninei Vujanovic, cercetătoare la institutul Bruegel din Bruxelles, măsura ar putea avea un efect motivator: „Reformele sunt importante, dar este la fel de important ca acest proces să fie recompensat puțin mai devreme, înainte de aderare”.
Accesul anticipat la unele beneficii ale UE nu este complet nou. Muntenegru, de exemplu, participă deja la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), deși nu este încă stat membru. Comisia Europeană dorește acum să ofere acest acces anticipat într-un mod mai sistematic și să îl condiționeze de alinierea strategică la UE. „Acest lucru nu va fi disponibil pentru țările candidate decât dacă ele se orientează cu adevărat către Uniunea Europeană”, a precizat un oficial al Comisiei.
Alinierea strategică: o barieră împotriva influenței ruse
Introducerea cerinței alinierii strategice reprezintă o noutate și reflectă eforturile UE de a răspunde tensiunilor geopolitice cu care se confruntă atât statele membre, cât și cele candidate. „UE încearcă să împiedice intrarea țărilor candidate în sfera de influență a Rusiei”, a explicat Heather Grabbe, expertă în cadrul Bruegel. „Alinierea strategică îi vizează în mod direct pe politicieni precum Aleksandar Vučić din Serbia, care a promovat în mod clar interesele Rusiei.” Noile proceduri ar presupune nu doar alinierea la politica externă și de securitate a UE, ci și respectarea standardelor europene privind securitatea economică. „Comerțul cu Rusia privind gazele naturale nu este ceva care să inspire încredere Uniunii Europene”, a declarat Nina Vujanovic.
Cum va proteja UE democrația în noii membri?
Pentru a preveni încălcarea normelor democratice de către viitorii membri, Comisia propune o perioadă de 15 ani în care ar fi mai ușor să fie aplicate sancțiuni noilor state membre prin reducerea finanțărilor europene sau restrângerea drepturilor de vot. Într-un interviu acordat publicației The Guardian și altor instituții media europene, Marta Kos a afirmat că UE a învățat din experiențele anterioare privind regresul democratic observat în țări precum Polonia și Ungaria: „Fără încă un Viktor Orbán. Trebuie să avem mecanisme mai rapide decât simpla activare a Articolului 7.”
Criticii susțin că această măsură de protecție ar crea condiții inegale în interiorul Uniunii. „Este, în mod inerent, nedreaptă”, consideră Heather Grabbe. „În anii 2040, de ce ar trebui ca Muntenegru să fie supus unor condiții diferite față de Slovenia, de exemplu?” Pe de altă parte, Tinatin Akhvlediani subliniază că multe dintre actualele țări candidate au un istoric fragil în privința respectării normelor democratice. „Sunt, de fapt, democrații fragile. Din această perspectivă, abordarea poate fi pe deplin justificată”, consideră ea. Experții spun că, deși ar fi de dorit ca aceleași reguli stricte să se aplice tuturor statelor membre, acest lucru este dificil de realizat în practică, deoarece ar necesita unanimitate. După cum remarcă Heather Grabbe, „este foarte greu să convingi curcanii să voteze pentru Crăciun”.
Ce urmează pentru extinderea UE?
Deși inițiativa Comisiei Europene este de natură să impulsioneze dezbaterea privind extinderea, decizia finală aparține statelor membre. Consiliul European, format din șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state membre, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene urmează să discute propunerile la reuniunea din 15-16 octombrie. Rezultatul acestor negocieri va determina cât de rapid va putea fi pusă în practică noua agendă de extindere a Comisiei Europene. Pentru Republica Moldova, aceste reforme ar putea însemna un drum mai scurt și mai previzibil către aderare, consolidând parcursul european al țării și oferind cetățenilor beneficii concrete înainte de momentul oficial al aderării.