Pando, cea mai grea și mai veche ființă vie de pe Pământ, ascunde un secret uimitor

La prima vedere, pare o pădure obișnuită din statul american Utah. În realitate, cei aproximativ 47.000 de copaci care acoperă o suprafață de 42 de hectare sunt un singur organism viu. Se numește Pando, este considerat cel mai greu organism de pe Pământ și are o vechime estimată la cel puțin 16.000 de ani, potrivit Space Daily.

Ce este Pando și de ce este atât de special?

Situat în Pădurea Națională Fishlake, Pando este o clonă uriașă de plop tremurător (Populus tremuloides). Toți copacii pe care îi vede vizitatorul au același ADN și sunt conectați printr-un singur sistem radicular aflat sub pământ.

O singură rădăcină susține 47.000 de trunchiuri

Deși pare alcătuit din mii de arbori independenți, fiecare trunchi este doar o extensie a aceluiași organism. În loc să crească exclusiv din semințe, Pando produce permanent noi lăstari direct din rădăcini. Astfel, atunci când un trunchi îmbătrânește și moare după aproximativ 100-130 de ani, rădăcina generează altul în locul său. Organismul continuă astfel să trăiască de milenii.

Botaniștii estimează că întreaga rețea subterană și trunchiurile sale cântăresc aproximativ 6.000 de tone, ceea ce face din Pando cel mai greu organism viu cunoscut. Pentru comparație, o balenă albastră, cel mai greu animal care a trăit vreodată, atinge aproape 200 de tone. Pando cântărește cât 30 de astfel de balene.

Cât de vechi este Pando?

Stabilirea vârstei exacte este dificilă, deoarece rădăcina nu poate fi datată prin metoda inelelor de creștere. Analizele genetice arată însă că Pando are cel puțin 16.000 de ani, iar unele estimări sugerează că ar putea avea chiar zeci de mii de ani. Asta înseamnă că organismul exista cu mult înainte de apariția agriculturii și a primelor mari civilizații.

Potrivit Interesting Engineering, noile studii de secvențiere fac din Pando un candidat puternic pentru cea mai veche ființă vie de pe planetă.

Cum a reușit Pando să devină atât de mare?

Pando s-a extins încet, de-a lungul mileniilor. Rădăcinile sale cresc lateral și, atunci când găsesc condiții favorabile, produc noi lăstari care devin trunchiuri mature. Incendiile naturale au contribuit, paradoxal, la dezvoltarea lui. Focul distruge arborii bătrâni de la suprafață, însă rădăcinile supraviețuiesc și generează rapid mii de lăstari noi. Acest mecanism i-a permis organismului să ocupe o suprafață de aproximativ 42 de hectare.

Care sunt amenințările actuale pentru Pando?

Deși a rezistat schimbărilor climatice și incendiilor timp de mii de ani, Pando se confruntă astăzi cu o amenințare neașteptată. Specialiștii spun că cerbii catâr consumă aproape toți lăstarii tineri înainte ca aceștia să ajungă la maturitate. Asta pentru că lupii și pumele au fost în mare parte eliminați din regiune, iar populațiile de cerbi au crescut. În lipsa unei noi generații de trunchiuri, organismul îmbătrânește treptat.

Pentru protejarea lui au fost instalate garduri în anumite zone, iar acolo unde animalele nu mai au acces, noii lăstari reușesc să crească și să înlocuiască arborii bătrâni.

Un spectacol natural rar: toamna, întreaga pădure își schimbă culoarea în același timp

Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene are loc în luna septembrie. Deoarece toate trunchiurile au același material genetic, frunzele își schimbă culoarea aproape simultan. Întregul versant devine auriu în doar câteva zile, un spectacol rar întâlnit în natură.

Pando demonstrează că ceea ce pare o pădure întreagă poate fi, din punct de vedere biologic, un singur individ. Toți cei aproximativ 47.000 de copaci împart aceeași rădăcină, același ADN și aceleași resurse. Când un trunchi moare, organismul nu dispare, ci produce unul nou din rețeaua subterană.

Prin masa sa de aproximativ 6.000 de tone, suprafața de 42 de hectare și o vechime de cel puțin 16.000 de ani, Pando rămâne unul dintre cele mai impresionante organisme vii descoperite vreodată și un simbol al rezistenței naturii.