Republica Moldova a făcut un pas concret spre integrarea europeană: autoritățile locale au acum un canal permanent de dialog cu Bruxelles-ul. Marți, la Chișinău, a avut loc prima reuniune a Comitetului Consultativ Mixt dintre Republica Moldova și Comitetul European al Regiunilor, coprezidată de Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna din România, și Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni. Președinta Maia Sandu a fost prezentă la deschidere și a subliniat că aderarea nu poate reuși fără primării capabile să transforme fondurile europene în servicii concrete pentru oameni.
Ce înseamnă noul Comitet Consultativ Mixt pentru localitățile din Moldova?
Comitetul nu este doar o reuniune simbolică. El creează un cadru permanent de cooperare între aleșii locali și regionali din Republica Moldova și cei din Uniunea Europeană. Practic, primăriile vor putea urmări direct modul în care negocierile de aderare afectează comunitățile și vor avea o voce în proces.
Potrivit Comitetului European al Regiunilor, astfel de structuri au mai multe roluri: pregătesc autoritățile locale pentru aderare, evaluează impactul politicilor UE la nivel local, mențin un canal direct de informații între Bruxelles și comunități și monitorizează negocierile în domeniile relevante pentru administrația locală.
Maia Sandu: „Fiecare localitate să poată contribui la Moldova Europeană”
La lansare au participat Maia Sandu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov, secretarul general al Guvernului Alexei Buzu, reprezentanți ai Comitetului European al Regiunilor, primari, președinți de raioane și parteneri externi.
Președinta a atras atenția asupra unei probleme majore: comunitățile tot mai mici, bugetele limitate și instituțiile care trebuie să gestioneze investiții europene mult mai complexe.
„Lumea din jurul nostru se schimbă și trebuie să ne ajustăm administrația la noile realități, astfel încât oamenii noștri să poată trăi într-o lume mai bună și mai sigură”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a explicat că localitățile au pierdut populație pentru că nivelul de trai nu a ținut pasul cu așteptările oamenilor. Soluția este întărirea primăriilor, cu bugete și instrumente care să le permită să livreze servicii mai bune.
O româncă, în fruntea structurii europene pentru Republica Moldova
Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna din județul Constanța, are un rol central în noul mecanism. Ea este membră a Comitetului European al Regiunilor și conduce structura dedicată Republicii Moldova. Din componență mai fac parte reprezentanți locali din Luxemburg, Polonia, Estonia și alți primari din România.
La Chișinău, Gâju a coprezidat prima reuniune alături de Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni.
„Suntem acasă, în Republica Moldova”, a spus Mariana Gâju, care a prezentat lansarea comitetului drept o nouă etapă pentru implicarea directă a comunităților în procesul de aderare.
Potrivit acesteia, noua structură trebuie să ducă la politici comune și parteneriate concrete, nu doar la schimburi instituționale.
Cristina Gherasimov: cea mai mare parte a regulilor europene se aplică în teritoriu
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a explicat de ce implicarea primăriilor devine critică pe măsură ce Republica Moldova avansează spre UE.
„Cu cât mai aproape suntem de momentul de a deveni parte a Uniunii Europene, cu atât este mai stringent să obținem rezultate bune la nivel local”, a spus aceasta.
O mare parte a acquis-ului european va trebui implementată la nivel local. Cetățenii vor judeca succesul aderării prin lucruri concrete: drumuri, apă și canalizare, servicii publice, educație, sănătate, locuri de muncă și condiții pentru afaceri. Comitetul ar trebui să ajute primăriile nu doar să înțeleagă legislația europeană, ci și să se pregătească pentru accesarea și administrarea fondurilor UE.
Reforma administrației locale intră într-o etapă decisivă
Lansarea mecanismului european se suprapune peste reforma administrației publice locale pe care Chișinăul o pregătește. Alexei Buzu a prezentat date care arată dimensiunea problemei: între recensămintele din 2014 și 2024, populația Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ 14%, iar în localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori declinul a ajuns la circa 33%.
Guvernul vrea să creeze administrații mai puternice, să investească în formarea funcționarilor, certificarea în achiziții și scrierea de proiecte și să pregătească portofolii care să poată atrage bani europeni. Noua formulă administrativă este planificată să intre în vigoare odată cu alegerile locale din 2027.
România vine cu experiența unei țări care a trecut deja prin aderare
Prezența Marianei Gâju în fruntea componentei europene oferă și o dimensiune românească noului mecanism. România poate transfera direct experiența acumulată după aderarea la UE în domenii precum accesarea fondurilor, achizițiile publice, infrastructura locală și adaptarea administrației la legislația europeană.
„Viitorul european al Republicii Moldova nu va fi construit doar în sălile de negociere. Va fi construit în fiecare oraș, comună și sat”, a transmis primarul din Cumpăna.
De la CORLEAP la noul comitet permanent
Reuniunea din 15 septembrie a venit după o altă întâlnire importantă organizată cu o zi înainte la Chișinău: cea de-a 15-a reuniune anuală CORLEAP, Conferința autorităților regionale și locale pentru Parteneriatul Estic. Acolo s-a discutat despre combaterea dezinformării și ingerințelor străine, reziliența comunităților și creșterea capacității administrațiilor locale.
Noul Comitet Consultativ Mixt are un statut mult mai strâns legat de procesul de aderare. El a fost creat în urma deciziei Consiliului de Asociere UE-Republica Moldova din 28 mai 2026 și va reuni periodic reprezentanții celor două părți.
Întrebări frecvente despre noul mecanism de dialog cu UE
Cine conduce Comitetul Consultativ Mixt?
Comitetul este coprezidat de Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna din România, și Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni.
Ce beneficii aduce acest comitet primăriilor din Moldova?
Primăriile vor avea un canal direct de informații cu Bruxelles-ul, vor putea urmări negocierile de aderare și se vor pregăti pentru accesarea fondurilor europene.
Când va intra în vigoare noua reformă administrativă?
Noua formulă administrativă este planificată să intre în vigoare odată cu alegerile locale din 2027.