Rusia și China au blocat prin veto, joi, planul Statelor Unite de a prelungi cu un an mandatul grupului de experți ONU care monitorizează respectarea sancțiunilor impuse Iranului. Deși sancțiunile rămân în vigoare, supravegherea independentă a aplicării lor se oprește, ceea ce creează un vid de monitorizare de care Teheranul ar putea profita.
Rezoluția americană a primit 11 voturi favorabile și doar două împotrivă, dar veto-urile Rusiei și Chinei au fost decisive. Somalia și Pakistan s-au abținut, potrivit Euronews. Propunerea viza prelungirea mandatului grupului de experți însărcinat să verifice modul în care sunt respectate măsurile adoptate prin mecanismul „snapback”, activat anul trecut de Franța, Germania și Regatul Unit.
Ce înseamnă blocarea supravegherii pentru programul nuclear iranian
Sancțiunile Consiliului de Securitate al ONU, reimpuse la 27 septembrie anul trecut, rămân active. Acestea îngheață activele iraniene din străinătate, restricționează tranzacțiile cu arme și vizează programul de rachete balistice al Teheranului. Însă fără grupul de experți, nu mai există o sursă independentă care să verifice și să raporteze încălcările.
Votul are loc într-un context tensionat, pe fondul războiului din Iran, care durează de peste șase luni și a ajuns într-un impas. De la atacurile israeliano-americane asupra instalațiilor nucleare iraniene din iunie 2025, inspectorii ONU nu au mai putut verifica stocul de uraniu îmbogățit al Iranului. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Teheranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit la o puritate de 60%, un nivel periculos de aproape de pragul de 90% specific materialului de calitate militară.
Reacția Iranului și poziția Moscovei
Misiunea Iranului la ONU a mulțumit public Rusiei și Chinei pentru veto, afirmând că cele două țări „au împiedicat încă o tentativă cinică a Statelor Unite și a aliaților lor de a folosi abuziv Consiliul de Securitate în scopuri politice”.
Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat poziția Moscovei conform căreia reactivarea sancțiunilor prin mecanismul „snapback” a fost ilegală, iar rezoluția americană „avea deficiențe grave și nu dispunea de niciun temei juridic”. Rusia și China le ceruseră insistent Statelor Unite să nu supună rezoluția la vot, dar Washingtonul „a decis să opteze pentru confruntare”, a declarat diplomatul rus.
SUA acuză sprijinirea „regimurilor paria”
Adjuncta ambasadorului SUA la ONU, Jennifer Locetta, a declarat că Washingtonul nu a fost surprins de veto-uri. Potrivit ei, acestea fac parte dintr-un efort mai amplu de împiedicare a monitorizării sancțiunilor, cu scopul de „a reduce la tăcere rapoartele care scot la iveală propriile lor activități de sprijinire a regimurilor paria”.
„Fără un grup independent de experți, acest Consiliu își pierde principala sursă de informații imparțiale și bazate pe dovezi privind încălcarea sancțiunilor, ceea ce creează un vid de monitorizare de care beneficiază doar regimul iranian și cei care profită de eludarea acestor măsuri”, a avertizat Locetta.
Ambasadorul Franței la ONU, Jérôme Bonnafont, actualul președinte al Consiliului, a subliniat că aplicarea sancțiunilor reprezintă „un instrument crucial pentru a încuraja Iranul” să revină la respectarea obligațiilor sale nucleare. Franța analizează modalitățile prin care poate fi asigurată aplicarea sancțiunilor, inclusiv posibilitatea creării unei echipe de monitorizare din care să facă parte Franța, Germania, Regatul Unit și Statele Unite, similar modelului adoptat după desființarea grupului de experți pentru Coreea de Nord.
Un precedent îngrijorător pentru monitorizarea internațională
Veto-ul de joi nu este un caz izolat. În martie 2024, Rusia a blocat monitorizarea ONU a sancțiunilor impuse Coreei de Nord. În Mali, sancțiunile au fost eliminate, iar în Yemen și Republica Centrafricană, numirea experților a fost întârziată sau refuzată. Deși grupul de experți pentru Iran fusese autorizat în urmă cu un an, iar secretarul general al ONU propusese membri, numirile nu au fost niciodată aprobate.
Separat, joi, Departamentele Trezoreriei și de Stat ale SUA au anunțat sancțiuni împotriva a două companii, BitBank și Pishtaz Simorgh Electronic Trade Co., precum și a trei asociați ai lui Babak Zanjani, șeful BitBank, acuzați că au facilitat accesul ilegal al entităților iraniene sancționate la sistemul financiar internațional prin rețele de monede digitale.
Ce urmează după blocarea monitorizării sancțiunilor Iranului
Rămâne de văzut cum vor proceda statele europene pentru a asigura aplicarea sancțiunilor fără sprijinul grupului de experți ONU. Crearea unei echipe de monitorizare conduse de Franța, Germania, Regatul Unit și Statele Unite ar putea fi o soluție, dar aceasta nu ar avea aceeași autoritate internațională ca un mecanism al Consiliului de Securitate.
În acest context, rămâne esențial ca statele democratice să găsească modalități eficiente de a menține presiunea asupra regimului iranian și de a preveni proliferarea nucleară în regiune.
Întrebări frecvente despre sancțiunile ONU împotriva Iranului
De ce sunt importante sancțiunile ONU împotriva Iranului?
Sancțiunile îngheață activele iraniene din străinătate, restricționează tranzacțiile cu arme și vizează programul de rachete balistice. Ele reprezintă principalul instrument internațional de presiune asupra Teheranului pentru a-l determina să respecte obligațiile nucleare.
Ce este mecanismul „snapback”?
Este o prevedere din acordul nuclear din 2015 care permite statelor semnatare să reimpună sancțiunile ONU împotriva Iranului dacă acesta nu își respectă angajamentele. Franța, Germania și Regatul Unit au activat acest mecanism anul trecut.
Ce efecte poate avea blocarea monitorizării?
Fără grupul independent de experți, ONU pierde principala sursă de informații imparțiale privind încălcarea sancțiunilor. Acest lucru creează un vid de monitorizare de care ar putea beneficia regimul iranian și rețelele care eludează sancțiunile.