Bruxelles-ul cere explicații Bucureștiului privind Legea integrității și impactul asupra aleșilor locali

Comisia Europeană a cerut oficial autorităților de la București să clarifice modul în care noua Lege a integrității respectă principiile dreptului european. În centrul atenției se află așa-numitul „amendament Fritz”, o prevedere care ar putea duce la încetarea de drept a mandatelor pentru anumiți aleși locali. Solicitarea vine de la Direcția Generală Justiție și Consumatori (DG JUST), iar România are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde.

Ce verifică Comisia Europeană în cazul Legii integrității

Executivul european vrea să afle dacă noile reguli respectă principii fundamentale precum securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea. Întrebările vizează în special situația aleșilor locali și a demnitarilor care ar putea fi afectați de decizii privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.

Legea prevede încetarea de drept a mandatelor la o lună de la intrarea în vigoare pentru persoanele vizate de anumite decizii anterioare. Printre cei care ar putea fi afectați se numără și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, ceea ce a generat controverse politice și juridice.

De ce este contestat „amendamentul Fritz”

Criticii susțin că aplicarea noilor reguli unor situații produse în trecut ridică probleme în raport cu principiul neretroactivității. Măsura ar putea avea, în opinia lor, un caracter punitiv, iar opoziția și societatea civilă au semnalat riscuri legate de statul de drept.

Comisia Europeană întreabă dacă încetarea automată a mandatelor este precedată de o analiză individuală a gravității fiecărui caz și dacă măsura respectă principiul „ne bis in idem”, care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă.

Cele șapte teme pe care Bruxelles-ul le pune în discuție

Solicitarea transmisă autorităților române se concentrează pe șapte teme principale:

• cadrul juridic anterior și încetarea mandatului;
• raportarea noilor prevederi la principiul „ne bis in idem”;
• justificarea încetării automate a mandatului;
• analiza circumstanțelor individuale și impactul concret al măsurii;
• natura juridică a măsurii și eventualul său caracter penal;
• posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore;
• dreptul la o cale de atac.

Bruxelles-ul solicită, de asemenea, date privind numărul total al aleșilor care ar putea fi afectați și existența unor mecanisme prin care instanțele să poată exclude aplicarea legii în cazurile considerate minore.

Ce înseamnă această solicitare pentru reformele din România

Noua Lege a integrității face parte din reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, jalonul fiind în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro. Președintele Nicușor Dan a decis să nu retrimită legea în Parlament pentru reexaminare, invocând lipsa timpului necesar înainte de termenul-limită de 31 august 2026.

Comisia Europeană avertizează că răspunsurile furnizate de București ar putea influența evaluarea viitoarelor cereri de plată depuse prin PNRR. În funcție de explicațiile primite, executivul european își rezervă posibilitatea de a solicita informații suplimentare pentru a stabili dacă legislația respectă angajamentele asumate de România în domeniul statului de drept.

Decizia de la Bruxelles va fi urmărită cu atenție la Chișinău, unde parcursul european al Republicii Moldova presupune asumarea unor standarde similare de integritate și transparență. Dialogul dintre instituțiile europene și statele candidate arată că reformele autentice sunt esențiale pentru consolidarea democrației și a încrederii cetățenilor în justiție.