Directoarele a două dintre cele mai cunoscute colegii din București, „Gheorghe Lazăr” și „I.L. Caragiale”, au picat prima probă a concursului pentru funcțiile de conducere din învățământul românesc, conform Stirile ProTV. Testul, denumit proba de „competențe”, a avut loc în toamna anului 2026 și a cuprins exerciții de logică, calcule simple și gramatică.
Rezultatul a stârnit un val de discuții în România despre modul în care sunt selectați managerii școlilor, o dezbatere utilă și pentru Republica Moldova, unde reforma educației rămâne o condiție esențială pe drumul spre Uniunea Europeană.
Ce s-a întâmplat la prima probă de „competențe”
În premieră, testarea directorilor a fost împărțită în două probe. Prima, de competențe, a durat o oră, iar o notă sub 6 îi elimina pe candidați înainte de proba dedicată legislației școlare, relatează Stirile ProTV. Printre cei care nu au trecut de acest prag se numără Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale”, după 17 ani în funcție, și Ionela Neagoe, de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, potrivit HotNews.
Subiectele au inclus 20 de cerințe cu un singur răspuns corect: identificarea unei exprimări redundante, calcule de procente pe baza bugetului unei școli, folosirea regulii de trei simplă, determinarea mediei aritmetice a absențelor elevilor și un exercițiu de logică pe șiruri numerice.
„Este un examen, examenele se iau sau nu se iau, iată că am ajuns în situația să nu trec de această probă. Eu, personal, am avut o problemă cu timpul”, a declarat Andreia Bodea pentru Stirile ProTV.
Reacții: „Cerințe mult prea stufoase”
O parte dintre candidații respinși, printre care directori ai unor colegii de renume din Capitală, s-au plâns că „au fost cerințe mult prea stufoase, într-un timp scurt”. Alte colegii centenare, precum „Alexandru Vlahuță”, ai căror elevi obțin anual rate mari de promovare și rezultate la olimpiade, vor rămâne fără actualii directori în câteva zile.
Andreia Bodea a ridicat o întrebare mai amplă despre felul în care sistemul își tratează experiența acumulată.
„Nu pot să nu mă întreb, filozofic vorbind, dacă țara asta își permite să piardă niște oameni care căpătau titlul de «directorul anului»”, a spus directoarea, referindu-se la directorul școlii din Curcani, premiat pentru reducerea abandonului școlar într-o comunitate din județul Călărași.
Ministerul Educației: testul verifică raționamentul, nu memorarea legilor
Ministrul Educației, Mihai Dimian, a apărat formatul concursului și a insistat că subiectele au fost asemănătoare cu cele din anii trecuți și că toți candidații au avut același timp de rezolvare.
„Unii au luat 10. Alții, sigur, peste 70% dintre ei, au luat peste 6. Pentru a fi manageri, da, este nevoie să ai un anumit raționament verbal, un anumit raționament numeric, un anumit raționament logic. Aceste lucruri s-au testat aici”, a afirmat Dimian, citat de Stirile ProTV.
Statisticile oficiale citate de minister arată o diferență clară pe categorii de vârstă: cel mai mare procent de admiși s-a înregistrat la directorii tineri, sub 40 de ani.
Cifrele care arată amploarea fenomenului
Situația colegiilor bucureștene este doar vârful unui iceberg administrativ. Pentru mai bine de 800 de unități școlare din România nu s-a înscris la examen niciun candidat, potrivit Stirile ProTV. Din cei aproximativ 2.200 de directori care nu mai au șanse la un nou mandat, cam jumătate vor rămâne în interimat până își vor găsi un succesor la sesiunea din primăvara anului 2027.
Consecința imediată: sute de școli, unele cu rezultate excelente la bacalaureat și la olimpiadele internaționale, vor fi conduse de manageri provizorii exact în perioada în care sistemul are nevoie de stabilitate.
De ce contează această dezbatere pentru Moldova
Pentru Republica Moldova, cazul românesc oferă lecții directe. Modernizarea învățământului face parte din agenda de aderare la Uniunea Europeană, iar selecția cadrelor de conducere pe criterii de competență, nu de apartenență politică, este o cerință a oricărei reforme credibile. Experiența României arată însă că tranziția trebuie gestionată cu grijă: un examen prea abrupt poate îndepărta exact profesorii care au demonstrat rezultate pe teren.
Echilibrul corect ar combina testarea riguroasă a competențelor cu o perioadă de tranziție realistă și cu sprijin pentru formarea managerială a directorilor în funcțiune. Așa procedează statele europene cu sisteme educaționale de top, iar Moldova, care își construiește acum noile instituții ale statului european, are avantajul de a învăța din greșelile altora, nu doar din ale sale.
Ce se întâmplă în continuare
Directorii eliminați își pot păstra posturile didactice, dar pierd funcția de conducere. O nouă sesiune de concurs va fi organizată în primăvara anului 2027, iar până atunci conducerea interimară va asigura funcționarea școlilor rămase fără manager.
Întrebări frecvente
Ce reprezintă proba de „competențe” la concursul de directori din România?
Este o probă eliminatorie de o oră, introdusă în premieră în 2026, care testează raționamentul verbal, numeric și logic prin 20 de cerințe cu un singur răspuns corect. O notă sub 6 împiedică trecerea la proba de legislație școlară.
Cine sunt directoarele colegiilor de top care au picat examenul?
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, cu o vechime de 17 ani în funcție, și Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, au fost eliminate după prima probă, potrivit HotNews.
Câte școli din România au rămas fără niciun candidat la examen?
Pentru mai bine de 800 de unități școlare nu s-a înscris niciun candidat, iar din cei aproximativ 2.200 de directori respinși, cam jumătate vor rămâne în interimat până la sesiunea din primăvara anului 2027.