În timp ce Dunărea atinge cote istorice scăzute, iar România riscă să rămână fără o parte semnificativă din producția de energie nucleară, un proiect de infrastructură de peste un miliard de lei, aprobat de doi ani, nu a fost încă demarat. Proiectul Bala 2, care ar putea asigura apa necesară răcirii a patru reactoare de la Centrala Cernavodă, este văzut ca o soluție vitală pentru securitatea energetică a regiunii.
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie din cauza debitului scăzut al Dunării, iar Nuclearelectrica a avertizat că Unitatea 2 riscă să fie închisă pe 13 august 2026. Cele două unități asigură 20% din consumul național de energie electrică, iar situația este critică pentru întreaga țară.
Ce este proiectul Bala 2 și de ce este atât de important?
Proiectul Bala 2, în valoare de peste 1 miliard de lei, este o lucrare de infrastructură fluvială care vizează restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala de pe Dunăre. Scopul său principal este de a regulariza debitele de apă între brațele Dunării (Bala, Borcea și Dunărea Veche), asigurând astfel condiții optime de navigație și, mai ales, apă suficientă pentru răcirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă.
Potrivit Nuclearelectrica, proiectul este esențial nu doar pentru funcționarea actualelor Unități 1 și 2, ci și pentru viitoarele Unități 3 și 4, care sunt în curs de dezvoltare. Fără această investiție, riscul de oprire a centralei în perioade de secetă extremă rămâne foarte ridicat.
De ce nu au început lucrările, deși proiectul este aprobat de doi ani?
Proiectul Bala 2 a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1.079/2024, dar lucrările nu au început. Administrația Fluvială a Dunării de Jos, instituția responsabilă de implementare, nu a oferit încă detalii despre stadiul proiectului. HotNews a solicitat informații suplimentare de la Ministerul Transporturilor și de la Administrația Fluvială, urmând ca răspunsurile să fie publicate imediat ce vor fi primite.
Nuclearelectrica a făcut demersuri constante către autorități pentru susținerea proiectului, invocând inclusiv Legea nr. 74/2023, care prevede obligația statului de a asigura apa de răcire necesară funcționării celor patru unități nucleare. Cu toate acestea, birocrația și lipsa de urgență par să fi întârziat o investiție vitală pentru securitatea energetică a României.
Ce măsuri s-au luat până acum pentru a preveni criza?
După episodul critic din 2003, când debitul Dunării a scăzut la un minim record, Nuclearelectrica a implementat măsuri de optimizare a instalațiilor existente, cum ar fi modificarea pompelor de apă tehnică și înlocuirea traductoarelor de nivel. Aceste măsuri au permis câștigarea a aproximativ 20 cm în nivelul apei, dar nu sunt suficiente în fața secetei extreme actuale.
În luna august 2026, Guvernul a declarat stare de alertă națională și a aprobat o intervenție de urgență la bifurcația Bala-Dunărea Veche, care a inclus detonarea unei stânci și scufundarea a patru barje pentru a devia apa spre centrală. Aceste măsuri, deși necesare, sunt doar temporare și nu rezolvă problema pe termen lung.
Cum afectează această criză Republica Moldova?
Securitatea energetică a României are un impact direct asupra Republicii Moldova, care importă o parte semnificativă din energia electrică de peste Prut. O oprire prelungită a centralei de la Cernavodă ar putea duce la creșterea prețurilor și la instabilitate pe piața regională de energie. În plus, proiectul Bala 2 este un exemplu al modului în care investițiile în infrastructură pot întări reziliența energetică a întregii regiuni, un obiectiv strategic pentru Republica Moldova în contextul integrării europene.
Ce urmează pentru proiectul Bala 2?
Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor accelera implementarea proiectului Bala 2 sau dacă vor continua să amâne o investiție crucială. Pentru Republica Moldova, această situație subliniază importanța cooperării regionale și a sprijinului pentru proiecte care consolidează independența energetică față de influențele externe, în special față de Rusia.
Pe măsură ce Dunărea continuă să scadă, iar temperaturile globale cresc, astfel de investiții nu mai sunt doar opționale, ci devin o necesitate pentru supraviețuirea economică și energetică a regiunii.