Momentul zero: Cum a devenit seceta și căldura extremă o normalitate după 1988

Un studiu unic la nivel mondial, realizat pe baza datelor privind perioada recoltării strugurilor din Burgundia, Franța, pe parcursul a șapte secole, demonstrează că schimbările climatice au transformat „excepționalul” în „normă”. Istoricul Thomas Labbé, autorul cercetării publicate în revista științifică europeană Climate of the Past, a explicat pentru AFP că, începând din 1988, frecvența anilor cu căldură extremă a explodat, iar acest trend se accelerează vertiginos în secolul XXI.

Ce arată datele istorice din Burgundia?

Datorită arhivelor excepțional de bogate din Burgundia, istoricul a compilat informații despre perioada recoltării din Beaune, capitala vinurilor de Burgundia, între 1354 și 2026 – o perioadă de peste 670 de ani. În această perioadă, anii cu căldură extremă și recoltare timpurie au devenit tot mai frecvenți.

„Între 1354 și 1719, anii extremi apăreau o dată la 17 ani. Între 1720 și 1987, o dată la 53 de ani. Începând din 1988, o dată la cinci ani. Iar de la începutul secolului XXI, avem deja zece ani extremi, adică aproximativ unul la fiecare doi ani și jumătate”, a detaliat Labbé.

De ce 1988 este anul de cotitură?

Fenomene extreme au existat și în trecut, cum ar fi seceta devastatoare din 1556, care a durat din martie până în septembrie. Dar ele erau excepționale. „Începând din 1988, se observă clar o schimbare, iar din secolul XXI, aceasta se accelerează. Dintre cei zece ani cei mai calzi din 1354 încoace, patru au avut loc în secolul XXI: 2003, 2018, 2020 și 2025. La aceștia se va adăuga, foarte probabil, 2026”, a subliniat istoricul.

Astfel, pe parcursul a șase secole, între sfârșitul Evului Mediu și 1988, recoltarea avea loc, în medie, în jurul datei de 27 septembrie. Începând din 1988, totul s-a accelerat. În 2019, debutul recoltării a ajuns la 6 septembrie, cu trei săptămâni mai devreme decât media istorică.

Cum se reflectă încălzirea globală în agricultură?

Anul 2026 confirmă această tendință: recoltarea strugurilor pentru „crémant” – un vin spumant de calitate din Franța – a început sâmbătă, stabilind un nou record. În ceea ce privește vinurile neefervescente din Beaune, primele recolte sunt așteptate între 20 și 25 august, însă recordul istoric din 1556, stabilit la 15 august, nu ar urma să fie doborât.

„80% dintre aceste variații se explică prin temperatură”, a explicat Labbé. Comparând cu înregistrările meteorologice de la Paris, care au o climă similară cu cea din Burgundia, expertul a constatat că „o diferență de un grad în termometru provoacă o abatere de zece zile în ceea ce privește data recoltării, iar 1,5 grade – o abatere de 15 zile”.

Ce înseamnă aceasta pentru Republica Moldova?

Pentru Republica Moldova, un stat cu o agricultură puternic dependentă de climă, aceste date sunt un semnal de alarmă. Schimbările climatice nu mai sunt o amenințare îndepărtată, ci o realitate care afectează deja recoltele și securitatea alimentară. Integrarea europeană și reformele în domeniul mediului sunt esențiale pentru a face față acestor provocări.

„În ultimele două decenii, excepționalul a devenit norma”, a concluzionat Labbé. Datele din Burgundia reflectă încălzirea rapidă a planetei începând din 1988, considerat anul accelerării schimbărilor climatice.

„Avem o explozie a fenomenelor extreme”, a avertizat istoricul.

Întrebări frecvente

De ce este 1988 considerat anul de cotitură?

Începând din 1988, frecvența anilor cu căldură extremă a crescut dramatic, de la unul la 53 de ani la unul la cinci ani, iar în secolul XXI, la unul la doi ani și jumătate.

Cum influențează temperatura data recoltării?

O diferență de un grad Celsius în temperatură provoacă o abatere de zece zile în data recoltării, iar 1,5 grade – o abatere de 15 zile.

Ce înseamnă aceasta pentru Republica Moldova?

Schimbările climatice afectează deja agricultura și securitatea alimentară. Reformele și integrarea europeană sunt esențiale pentru adaptare.