Deputata PNL Raluca Turcan a anunțat că proiectul privind eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time, inițiat în 2023, a fost dezbătut luni, 14 septembrie, în Camera Deputaților și urmează să intre miercuri la votul final. Măsura fiscală, menținută timp de trei ani, a afectat direct persoanele care lucrează cu timp parțial, iar eliminarea ei ar putea aduce beneficii semnificative pentru piața muncii din România.
Ce prevede proiectul de eliminare a supraimpozitării part-time?
Proiectul PNL, inițiat în 2023, a trecut de etapa dezbaterilor din Camera Deputaților și va fi supus votului final miercuri. Raluca Turcan a subliniat că inițiativa vine după trei ani de amânări și blocaje, iar adoptarea ei ar corecta o „anomalie fiscală” care i-a dezavantajat pe cei care nu pot sau nu vor să lucreze o normă întreagă.
„Proiectul PNL, pe care l-am inițiat în 2023, a fost dezbătut astăzi de Camera Deputaților și merge miercuri la votul final pentru adoptare. După 3 ani de amânări și blocaje, în sfârșit vom elimina această anomalie fiscală”, a declarat deputata.
Cine sunt beneficiarii eliminării supraimpozitării?
Printre cei care ar câștiga de pe urma acestei măsuri se numără studenții care vor să muncească în timpul facultății, părinții care revin treptat la serviciu și pensionarii care preferă un program de lucru parțial. Raluca Turcan a explicat că actualul sistem de taxare este absurd, deoarece taxează o muncă de două ore ca și cum ar fi una de opt ore.
Contractele part-time înseamnă mai multe șanse:
- pentru un student care vrea să muncească în timpul facultății, în condițiile în care șomajul în rândul tinerilor este de 30%;
- pentru o mamă care vrea să se întoarcă treptat la serviciu și să-și îngrijească și copiii;
- pentru un pensionar care vrea să muncească o normă parțială;
- pentru profesioniști care nu trebuie să lucreze 8 ore pe zi, precum contabilii sau experții.
De ce supraimpozitarea nu a adus venituri mai mari la buget?
Deputata a invocat și ponderea redusă a contractelor part-time în România, comparativ cu media europeană. În timp ce în România aceste contracte reprezintă puțin peste 2% din total, media Uniunii Europene este de aproximativ 17%, iar în Germania ponderea ajunge la 39,9%.
„Supraimpozitarea NU a adus venituri mai mari la buget! În țara noastră, contractele part-time reprezintă puțin peste 2%, în timp ce media Uniunii Europene este de aproximativ 17%”, a scris Raluca Turcan pe Facebook.
Eliminarea supraimpozitării ar putea duce la creșterea numărului de contracte de muncă declarate și la reducerea muncii nedeclarate, ceea ce, în final, ar aduce mai mulți bani la buget, la sănătate și la pensii.
Ce urmează după eliminarea supraimpozitării?
Raluca Turcan consideră că următorul obiectiv ar trebui să fie creșterea numărului de locuri de muncă și reducerea treptată a taxării veniturilor salariale. România are una dintre cele mai mari rate de impozitare a muncii din Uniunea Europeană, iar munca trebuie stimulată, nu pedepsită.
„Pasul următor trebuie să fie creșterea numărului de locuri de muncă din economie și scăderea progresivă a poverii fiscale pe salarii, pentru că România are una dintre cele mai mari rate de impozitare a muncii din Uniunea Europeană. Munca trebuie stimulată, nu pedepsită!”, a concluzionat deputata.
Întrebări frecvente despre eliminarea supraimpozitării part-time
Când va fi votat proiectul de eliminare a supraimpozitării part-time?
Proiectul va fi supus votului final miercuri, 16 septembrie, în Camera Deputaților.
Cine a inițiat proiectul de eliminare a supraimpozitării?
Proiectul a fost inițiat de PNL în 2023, iar deputata Raluca Turcan este una dintre principalele susținătoare.
Ce efecte ar avea eliminarea supraimpozitării asupra pieței muncii?
Eliminarea supraimpozitării ar putea duce la creșterea numărului de contracte legale, reducerea muncii la gri sau la negru și, în final, la venituri mai mari la buget.