Nicușor Dan retrimite în Parlament legea controversată a urșilor: „Trebuie echilibru între siguranță și protecția speciei”
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis vineri Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege care dublează numărul urșilor bruni ce pot fi împușcați în 2026 și 2027. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a respins, în iunie, o sesizare similară, dar șeful statului consideră că actuala formă a legii nu oferă garanțiile necesare pentru un echilibru real între siguranța comunităților și protecția strictă a speciei protejate.
Ce prevede legea controversată?
Actul normativ stabilește, pentru anii 2026 și 2027, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare. Măsura a fost justificată de inițiatori prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale, în contextul creșterii numărului de incidente în zonele montane și submontane.
De ce a cerut reexaminarea?
În cererea trimisă Parlamentului, Nicușor Dan subliniază că, deși obiectivul legii este legitim și esențial – protejarea vieții și integrității persoanelor –, mecanismele propuse sunt insuficient reglate. „Repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică, prin ea însăși, care animale trebuie vizate pentru reducerea reală a conflictelor”, se arată în document.
Președintele propune ca recoltarea preventivă să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat sau care frecventează repetat zonele locuite. De asemenea, selecția ar trebui fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile.
O cotă numerică nu poate fi un obiectiv obligatoriu
Un alt punct critic vizează faptul că aceleași niveluri de prevenție și intervenție sunt stabilite pentru doi ani succesivi, fără o evaluare obligatorie intermediară. „Situația populației se modifică prin recoltările legale, mortalitatea naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri”, avertizează șeful statului.
Nicușor Dan solicită, de asemenea, instituirea unui registru electronic național, care să permită autorităților să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă. Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului și să notifice autoritatea.
Protecția femelelor cu pui, o problemă de aplicare
Un alt articol pe care președintele îl dorește reformulat este cel referitor la interdicția de vânătoare privind femelele însoțite de pui. „Protecția femelelor cu pui este necesară, însă formularea aleasă condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise care, în mod obișnuit, nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare a animalului în teren”, explică Nicușor Dan.
În cererea de reexaminare se subliniază că respectarea unei interdicții legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real, iar metodele precise de determinare a vârstei sunt incompatibile cu momentul în care vânătorul trebuie să decidă dacă execută focul.
Ce urmează?
Parlamentul va trebui să reanalizeze proiectul de lege și să decidă dacă acceptă sau nu observațiile președintelui. Dacă legea va fi adoptată din nou în aceeași formă, Nicușor Dan ar putea să o promulge sau să o atace din nou la Curtea Constituțională. Dezbaterea rămâne una aprinsă, între nevoia de siguranță a comunităților și obligațiile României de a proteja o specie strict protejată la nivel european.
Photo: Digi24