Fraudă cu fonduri UE în Italia: bunuri de 9 milioane de euro confiscate, bani trimiși în România

Autoritățile italiene au confiscat bunuri în valoare de peste 9 milioane de euro într-un dosar de fraudă legat de programele de bonusuri pentru construcții. O parte din banii deturnați ar fi ajuns în conturi bancare din România, potrivit anchetatorilor.

Cum funcționa schema de fraudă cu bonusuri pentru construcții

Credite fiscale inexistente pentru lucrări care nu au fost niciodată realizate, firme fără activitate reală, interpuși și bani publici deturnați în Italia și apoi transferați în România. Acesta este mecanismul descoperit de militarii Comandamentului Regional Lazio al Gărzii Financiare italiene.

Potrivit civonline.it, autoritățile au pus în aplicare o măsură de prevenție patrimonială emisă de Tribunalul pentru Măsuri de Prevenție din Roma împotriva a trei persoane. Valoarea totală a bunurilor sechestrate depășește 9 milioane de euro.

Ancheta a fost desfășurată de militarii Unității de Poliție Economică și Financiară din Viterbo și ai Grupului Frascati, pornind de la monitorizarea unei firme de construcții din provincia Viterbo și de la verificările efectuate asupra unor cetățeni români rezidenți în Sectorul VI al Romei.

Șantier fictiv pentru obținerea creditelor fiscale

Investigațiile au scos la iveală un mecanism fraudulos bine pus la punct. Companiile implicate, care nu aveau infrastructura, utilajele sau angajații necesari pentru efectuarea lucrărilor de construcții, încărcau în platforma electronică a Agenției Fiscale italiene credite de impozit fictive.

Lucrările erau asociate oficial unor cetățeni italieni din mai multe provincii, care nu știau că procedurile erau inițiate în numele lor. După generarea creditelor inexistente, acestea erau transformate în bani prin cesionarea către Poșta Italiană.

Averea ascunsă și banii transferați în România

Potrivit anchetatorilor, veniturile obținute ilegal de principalul organizator al schemei erau reinvestite sau ascunse în mod sistematic. O parte din bani ar fi fost folosită pentru achiziționarea unor proprietăți imobiliare și autoturisme de lux în Italia, înregistrate pe numele unor persoane interpuse și ale unor membri ai familiei, pentru evitarea controalelor.

O altă parte importantă a sumelor ar fi fost transferată în conturi bancare deschise în România și asociate principalului suspect sau unor persoane considerate complice.

Măsura de prevenție patrimonială a fost dispusă după ce autoritățile au constatat o diferență semnificativă între averea acumulată în timp și veniturile declarate oficial de persoana considerată principalul beneficiar al schemei.

Vilă de lux ascunsă în acte ca teren agricol

În timpul operațiunilor de sechestru, la care au participat trupele speciale „Beretele Verzi” (A.T.P.I.) din Viterbo și unitățile canine ale Grupului Fiumicino, militarii au făcut o descoperire neașteptată. Unul dintre bunurile verificate apărea în evidențele cadastrale ca simplu teren agricol. În realitate, pe acel teren fusese construită o vilă luxoasă cu două apartamente, dotată cu numeroase facilități. Construcția fusese realizată cu încălcarea normelor urbanistice, iar imobilul a fost pus imediat sub sechestru.

Ce bunuri au fost puse sub sechestru

Operațiunea Gărzii Financiare italiene a vizat:

• 26 de unități imobiliare din Roma și provincia Roma
• 17 autoturisme de lux
• 3 societăți comerciale, dintre care una înregistrată în România
• participații sociale
• conturi bancare și casete de valori

Toate bunurile au fost încredințate unui administrator judiciar desemnat de Tribunalul din Roma.

Prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare

Fiind vorba despre o măsură de prevenție și nu despre o condamnare definitivă, persoanele implicate au dreptul să demonstreze în instanță legalitatea provenienței bunurilor și lipsa oricărui element care să indice periculozitatea socială. Persoanele anchetate sunt considerate nevinovate până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare. În sistemul penal italian se aplică principiul prezumției de nevinovăție, prevăzut de articolul 27 din Constituția Italiei, potrivit căruia o persoană „nu este considerată vinovată până la condamnarea definitivă”. Directiva europeană 343 din 2016, transpusă prin Legea de delegare nr. 53 din 2021, stabilește că niciun suspect nu poate fi considerat vinovat înainte ca împotriva sa să fie pronunțată o sentință de condamnare.

Context: o altă fraudă românească descoperită în Italia

La sfârșitul anului trecut, tot în Italia, o bandă de escroci români specializați în vânzarea de mașini second-hand a fost lovită de o confiscare masivă de bunuri în valoare de peste 4 milioane de euro. Gruparea era responsabilă pentru falsificarea kilometrajului vehiculelor puse în vânzare.

Această nouă operațiune demonstrează încă o dată că autoritățile italiene și europene sunt hotărâte să combată fraudele care afectează fondurile publice și să protejeze integritatea financiară a Uniunii Europene. Pentru Republica Moldova, aceste cazuri sunt un semnal de alarmă și un exemplu de bune practici în lupta împotriva corupției transfrontaliere.