Putin amenință din nou Ucraina și România: teritoriile istorice, o nouă provocare a Kremlinului

Președintele rus Vladimir Putin a lansat duminică, 26 iulie, o nouă declarație incendiară, sugerând că Ucraina va pierde, mai devreme sau mai târziu, teritoriile sale vestice care au aparținut Poloniei, Ungariei și României. Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia ar fi fost „singurul garant” al integrității teritoriale a statului ucrainean, într-un discurs care reînvie tensiunile regionale și lovește direct în suveranitatea statelor vecine.

Ce a spus Putin despre teritoriile României?

În cadrul unei întâlniri cu militari ai Marinei Ruse, organizată la Sankt Petersburg cu ocazia Zilei Flotei Militare Maritime, Putin a declarat, potrivit agenției Interfax: „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii vestice – și ceea ce a aparținut Poloniei, și ceea ce a aparținut Ungariei, și ceea ce a aparținut României.” Liderul rus a adăugat că acest lucru s-ar putea întâmpla peste un an, doi, zece sau chiar 15 ani, subliniind că „din punct de vedere istoric, lucrurile se vor așeza la locul lor”.

La ce teritorii românești se referă Putin?

Referirea lui Vladimir Putin la teritoriile care au aparținut României vizează, cel mai probabil, nordul Bucovinei, ținutul Herța și partea de sud a Basarabiei, cunoscută și sub denumirea de Bugeac, aflate în prezent în componența Ucrainei. Uniunea Sovietică a impus României, în iunie 1940, cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, în urma unui ultimatum însoțit de amenințarea unei intervenții militare. Teritoriile au fost ocupate de Armata Roșie și împărțite ulterior între Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană. Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și ținutul Herța au fost integrate în regiunea Cernăuți, iar sudul Basarabiei a intrat în componența regiunii Odesa.

Poziția oficială a României: fără revendicări teritoriale

România nu formulează în prezent revendicări teritoriale față de Ucraina. Prin Tratatul de bună vecinătate semnat la Constanța în 1997, Bucureștiul și Kievul au stabilit cadrul relațiilor bilaterale, iar prin tratatul privind regimul frontierei de stat, semnat în 2003, cele două țări au reafirmat principiile integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor existente. Poziția oficială constantă a României este susținerea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional.

Putin invocă ordinea internațională postbelică

În discursul său, Vladimir Putin a susținut că actuala ordine internațională a fost creată după Al Doilea Război Mondial, pe baza Cartei Organizației Națiunilor Unite, de către statele învingătoare, între care Uniunea Sovietică, Statele Unite și Regatul Unit. Liderul rus a acuzat țările occidentale că, după destrămarea URSS, au încercat să modifice regulile internaționale și să diminueze statutul Rusiei. Putin a invocat intervenția NATO în Iugoslavia și extinderea succesivă a Alianței Nord-Atlantice către est, susținând că Occidentul nu și-ar fi respectat promisiunile făcute conducerii sovietice. În același timp, articolul 2 alineatul 4 din Carta ONU, invocată de președintele rus, le interzice statelor membre să recurgă la amenințarea cu forța sau la folosirea forței împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a unui stat.

Declarația vine după trei drone rusești doborâte de România

Afirmațiile lui Vladimir Putin au fost făcute într-un moment de tensiune fără precedent în relațiile dintre București și Moscova. Tot duminică, un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă rusească deasupra apelor teritoriale ale României, la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina. A fost a treia dronă doborâtă de România în trei zile consecutive. Președintele Nicușor Dan a calificat încălcările spațiului aerian drept „inadmisibile și intolerabile”, subliniind că spațiul aerian al României este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene. Ministerul român al Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta față de incidentele repetate. Potrivit Ministerului Apărării, dronele rusești au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României de 33 de ori de la începutul războiului din Ucraina. În aceeași întâlnire cu militarii ruși, Vladimir Putin a declarat că nu se îndoiește „nicio secundă” că ceea ce Kremlinul numește „operațiune militară specială” se va încheia cu victoria Rusiei.

Ce înseamnă aceste declarații pentru Republica Moldova?

Pentru Republica Moldova, aceste declarații sunt un semnal de alarmă. Retorica lui Putin reînvie spectrul unor dispute teritoriale și subliniază vulnerabilitatea statelor din regiune. În contextul în care Chișinăul își consolidează parcursul european, astfel de amenințări vin să întărească necesitatea unei integrări rapide în Uniunea Europeană și a unei cooperări strânse cu NATO. Republica Moldova, care a fost și ea afectată de agresiunea rusă prin războiul din Transnistria, trebuie să rămână vigilentă și să își apere suveranitatea.

Întrebări frecvente

Ce teritorii istorice a menționat Putin?

Putin a făcut referire la teritoriile care au aparținut Poloniei, Ungariei și României, inclusiv nordul Bucovinei, ținutul Herța și sudul Basarabiei (Bugeac), aflate acum în Ucraina.

Care este poziția oficială a României?

România nu are revendicări teritoriale față de Ucraina și susține suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia, conform tratatelor bilaterale semnate în 1997 și 2003.

Cum au reacționat autoritățile române la declarațiile lui Putin?

Autoritățile române au condamnat încălcările spațiului aerian și au convocat ambasadorul Rusiei, în timp ce președintele Nicușor Dan a calificat incidentele drept „inadmisibile”.