Salarii mai mari în sănătate și educație, dar cu riscuri pentru rating: noul proiect de lege, în linie dreaptă

Noua lege a salarizării din România este aproape de forma finală, aducând vești bune pentru angajații din sănătate și educație, dar și unele ajustări care îi îngrijorează pe cercetători. Deși valoarea de referință folosită la calculul salariului de bază a scăzut, premierul interimar dă asigurări că nimeni din sectorul public nu va câștiga mai puțin decât în prezent. Totuși, atenționează că o creștere exagerată a fondului de salarii ar putea afecta ratingul de țară și încrederea investitorilor.

Ce prevede noua grilă de salarizare?

Proiectul păstrează structura cu 12 grade salariale și același interval de coeficienți pentru fiecare grad, dar aduce modificări pentru anumite funcții. Valoarea de referință scade de la 4.100 de lei la 4.000 de lei brut, ceea ce înseamnă o diminuare de 2,44% pentru funcțiile care rămân cu același coeficient, adică 100 de lei pentru fiecare punct de coeficient.

Ce se întâmplă cu salariile din sănătate?

În sănătate, munca din sărbătorile legale și din weekend, în programul normal, va fi plătită mai bine decât în varianta anterioară. La fel, gărzile de urgență din zilele libere vor fi compensate mai generos. Plafonul pentru sporul pentru condiții deosebit de periculoase va crește, diferențiat pe departamente, și nu va mai fi limitat la 10 sau 20% din personalul unei unități.

Spitalele mai mari, care tratează cazuri mai grave, vor oferi salarii mai mari decât unitățile mici. Instituțiile sunt clasificate în șase categorii, de la spitale universitare până la ambulatorii sau cabinete de medicină școlară, iar diferența de coeficienți între două categorii succesive trebuie să fie de cel puțin 3%.

Creșteri pentru diplomați și profesori

Unele funcții din Ministerul Afacerilor Externe beneficiază de majorări substanțiale. Un ambasador ar câștiga în plus aproape 2.800 de lei brut, iar un viceconsul aproape 2.300 de lei.

În educație, indemnizația de dirigenție nu va mai fi o sumă fixă de 410 lei brut, ci va avea trei praguri, în funcție de numărul de elevi din clasă, între 400 și 800 de lei. Consilierii școlari pot primi până la 5% din salariul de bază, iar tutorii de an din universități până la 400 de lei pe lună brut.

Scăderi în cercetare: ce pierd cercetătorii?

În schimb, cercetarea înregistrează reduceri importante față de proiectul anterior. Cercetătorii științifici grad 2 pierd majorări de 2.000 de lei brut, adică peste 18%, iar directorii institutelor de cercetare, circa 15%, adică 3.000 de lei brut.

De ce nu pot fi acceptate toate cererile sindicatelor?

Premierul interimar a explicat că statul român nu își poate permite să crească anvelopa salarială pentru bugetari cu mai mult de 12,1 miliarde de lei anul viitor. „În condițiile în care am face o creștere a salariilor în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, ăsta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României”, a declarat Ilie Bolojan. El a adăugat că o astfel de măsură ar duce la scăderea salariilor reale pe termen lung.

Care este următorul pas?

Liderii partidelor din fosta coaliție vor decide luni dacă adoptă proiectul până la termenul-limită din PNRR, adică finalul lunii. Dacă nu se întâmplă, România va pierde 770 de milioane de euro.

Întrebări frecvente despre noua lege a salarizării

Vor scădea salariile din sectorul public?

Premierul interimar garantează că niciun angajat din sectorul public nu va câștiga mai puțin decât în prezent, chiar dacă valoarea de referință scade.

Cine beneficiază de cele mai mari creșteri?

Diplomații, cadrele didactice și personalul medical din spitalele mari primesc majorări semnificative, în timp ce cercetătorii suferă reduceri.

De ce este important termenul din PNRR?

Dacă proiectul nu este adoptat până la finalul lunii, România pierde 770 de milioane de euro din fonduri europene.