Reconstrucția Ucrainei va depinde de o generație tânără pusă la încercare de război: aproximativ 1,7 milioane de tineri au plecat din țară din 2022, iar aproximativ două milioane sunt tineri NEET, nici la școală, nici la muncă, nici în formare profesională, potrivit datelor UNICEF și ale Ministerului Tineretului din Ucraina, citate de HotNews.ro pe 17 octombrie 2026.
Pentru Chișinăul european, subiectul nu este doar unul de solidaritate. Moldova și Ucraina trec prin același proces de aderare la UE și prin aceleași provocări: exodul tinerilor, deficitul de forță de muncă calificată și nevoia ca integrarea europeană să devină tangibilă în viețile oamenilor, nu doar în acte legislative.
Ce fel de forță de muncă va avea nevoie Ucraina
Primele prognoze pe termen lung ale guvernului de la Kiev, publicate în acest an, estimează că economia ucraineană va avea nevoie de aproximativ 2,6 milioane de noi lucrători până în 2036. Jumătate dintre companiile ucrainene spun deja că lipsa personalului le blochează dezvoltarea, potrivit sondajului trimestrial al Băncii Naționale a Ucrainei.
Reconstrucția va amplifica cererea. Numărul lucrătorilor din construcții ar putea crește de la aproximativ 520.000 în 2025 la peste 1,2 milioane, alături de ingineri, arhitecți, medici, specialiști în reabilitare și psihologi. Agenția Internațională pentru Energie estimează un deficit de peste 500.000 de lucrători calificați, în timp ce țara își repară rețeaua energetică și își modernizează fondul construit pentru a-l aduce la standardele europene.
Garanția pentru Tineret a UE, puntea spre integrare
Răspunsul european la acest deficit poartă un nume deja cunoscut în Moldova: Garanția pentru Tineret a UE. Statele membre se angajează să ofere fiecărui tânăr un loc de muncă de calitate, continuarea educației, un stagiu de ucenicie sau unul de practică în cel mult patru luni de la terminarea școlii sau de la intrarea în șomaj. Inițiativa a devenit, mai recent, condiție prealabilă pentru țările candidate, inclusiv Ucraina și Moldova.
„Pentru mine, Garanția pentru Tineret nu înseamnă doar locuri de muncă și stagii de ucenicie pentru tineri. Este vorba despre integrarea în UE: este șansa noastră de a demonstra că suntem capabili să urmăm acest drum”, a declarat Daria Andriunina, directoarea Departamentului pentru Cooperare Internațională din cadrul Serviciului de Stat pentru Ocuparea Forței de Muncă din Ucraina.
Pilvi Torsti, directoarea Fundației Europene de Formare Profesională (ETF), una dintre arhitectele schemei, lansată inițial în Finlanda în 2013, a formulat mesajul în termeni clari la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei de la Gdańsk, desfășurată în vară: „De fiecare dată când cineva le spune tinerilor că ei sunt viitorul, aceștia ar trebui să răspundă: «De fapt, noi suntem prezentul. Acțiunea începe acum»”.
O generație „semi-pierdută” și lecția pentru Moldova
Ucraina plănuiește să ridice limita de vârstă a schemei de la 30 la 35 de ani, tocmai pentru a limita daunele asupra unei generații marcate de război. Olena Podobied-Frankivska, directoarea executivă a Asociației Naționale Ucrainene a Tineretului (NUMO), a amintit că tinerii ucraineni au trecut prin șase ani de învățământ la distanță, față de doi ani în alte țări în timpul pandemiei.
Efectele se văd deja. Când guvernul de la Kiev a relaxat, în august 2025, restricțiile de ieșire pentru bărbații între 18 și 22 de ani, datele privind frontiera au înregistrat aproximativ 96.000 de ieșiri în trei luni, aproximativ unul din șapte bărbați din această categorie de vârstă, potrivit Centrului pentru Strategii Economice din Ucraina. O analiză a Kyiv Independent, intitulată „Exodul tinerilor”, a arătat că 71% dintre companiile ucrainene au raportat creșteri ale demisiilor în rândul angajaților tineri după această decizie.
Interesant pentru statele-gazdă: cercetările UNHCR arată că refugiații ucraineni au generat în Polonia 2,7% din PIB în 2024, o dovadă că migrația nu este o povară, ci o resursă atunci când este gestionată cu viziune.
Exod sau schimb de cunoștințe?
Torsti evită moralizarea în discuția despre plecarea tinerilor. Ea amintește de mitul „instalatorului polonez”, invocat în mass-media înaintea extinderii UE din 2004, un mit care s-a dovedit complet nefondat. Transferul de cunoștințe, spune directoarea ETF, nu este un proces într-un singur sens, iar obiectivul agenției este de a alimenta un beneficiu reciproc între UE și vecinătatea sa.
„Sarcina noastră nu este să-i convingem pe tinerii ucraineni să rămână sau să se întoarcă, ci să creăm condițiile în care ei aleg să facă acest lucru”, a spus Andriunina, într-o formulare care ar putea fi citată cu aceeași forță de orice oficial de la Chișinău.
Yulian Kritsak, cofondator al ONG-ului ucrainean 3.5%, salută deschiderea Fondului Social European Plus pentru Ucraina și respinge ideea unei aderări de rang inferior, în referire la planul cancelarului german Friedrich Merz de acces anticipat fără drept de vot, respins categoric de președintele Volodimir Zelenski. „Ca ucrainean, mi-aș dori să se întâmple cât mai curând posibil. Ca economist: atunci când vom fi cu adevărat pregătiți”, a declarat Kritsak.
Vocile din societatea civilă ucraineană subliniază și eforturile de depășire a moștenirii sovietice. Podobied-Frankivska, veterană a Euromaidanului din 2013, amintește că înainte de Revoluția Demnității „nu exista absolut niciun cadru pentru politica de tineret în Ucraina, dincolo de vechile dogme sovietice, precum Pionierii sau Komsomolul, relicve ale unei lumi care nu mai există”. Guvernul de la Kiev continuă totodată să reducă influența rusă asupra tinerei generații, după cum a relatat