Garda de Mediu din România în criză: un inspector supraveghează 400 km², de zece ori mai mult decât standardele europene

Sindicatele din cadrul Gărzii Naționale de Mediu din România trag un semnal de alarmă asupra unei situații critice care ar putea avea repercusiuni grave asupra protecției mediului și sănătății publice. Un inspector de mediu român trebuie să supravegheze în medie aproape 400 de kilometri pătrați de teritoriu, o suprafață de până la zece ori mai mare decât standardele europene.

Disparitate dramatică față de standardele europene

Comparația cu țările din vestul Europei relevă o situație alarmantă. În timp ce în România un comisar de mediu răspunde de aproape 400 km², în multe state din vestul Europei un inspector supraveghează între 40 și 200 km², iar în Ungaria această cifră este de 260 km². Această disparitate înseamnă că sistemul românesc funcționează cu de două până la zece ori mai puțini inspectori decât în statele europene comparabile.

Reprezentanții Sindicatului Național al Gărzii de Mediu au solicitat ministrului Diana Buzoianu consultări urgente pentru eficientizarea activității instituției, avertizând că reducerea de personal ar avea consecințe grave asupra capacității de protecție a mediului.

Provocări structurale și lipsa de resurse

Sindicaliștii evidențiază că situația s-a înrăutățit prin diminuarea veniturilor comisarilor de mediu, reducerea sporului pentru condiții vătămătoare și eliminarea normei de hrană. În aceste condiții, personalul din teren se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari.

"În multe județe, un număr redus de comisari trebuie să gestioneze sute de obiective de control, situații de urgență de mediu și sesizări ale cetățenilor. Practic devine imposibil să răspundem competitiv la toate aceste cerințe", susțin reprezentanții sindicali.

Angajamente OECD neîndeplinite

O problemă suplimentară o reprezintă faptul că toate cele 150 de noi posturi de comisari de mediu, alocate pentru ca România să îndeplinească criteriile de aderare la OECD, nu sunt în prezent bugetate. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea României de a-și respecta angajamentele internaționale în domeniul protecției mediului.

Consecințele reducerii personalului

Sindicaliștii avertizează că orice reducere suplimentară de personal ar avea consecințe grave:

• Diminuarea capacității de control și prevenție
• Creșterea riscului de poluare și încălcare a legislației de mediu
• Întârzierea intervențiilor în cazuri de incidente de mediu
• Slăbirea autorității statului în domeniul protecției mediului

Reorganizarea din 2025

În august 2025, Garda Națională de Mediu anunța un proces de reorganizare prin care ponderea posturilor de conducere scădea la jumătate, de la 12% la 6%, în timp ce numărul comisarilor din teren creștea cu 150. Această reformă, prima serioasă din ultimii 13 ani, avea ca obiectiv deschiderea către absolvenți și experți din domeniul protecției mediului.

Situația din România ilustrează provocările cu care se confruntă țările în tranziție democratică în adaptarea la standardele europene de protecție a mediului, un domeniu esențial pentru sănătatea publică și dezvoltarea durabilă.