Salariul mediu crește, dar puterea de cumpărare a moldovenilor scade: ce spun datele reale

În timp ce politicienii se laudă cu creșterea salariului mediu, realitatea economică arată o imagine complet diferită: inflația ridicată și prețurile mari la alimente, energie și carburanți au erodat semnificativ veniturile reale ale populației. În România, vecina noastră, puterea de cumpărare a angajaților a scăzut cu 6,3% într-un an, chiar dacă salariul mediu net a urcat la 5.734 de lei în iunie 2026. Această tendință ridică întrebări importante și pentru Republica Moldova, unde cetățenii se confruntă cu provocări similare.

De ce salariul mediu nu mai reflectă realitatea economică

Analistul economic Adrian Negrescu explică faptul că indicatorul salariului mediu net și-a pierdut aproape complet relevanța în contextul inflației ridicate. „Toate creșterile salariale sunt anulate de creșterea prețurilor, iar majorarea artificială a salariului mediu rămâne doar o simplă notă de subsol într-un document economic, fără legătură cu realitatea puterii de cumpărare”, a declarat Negrescu pentru Ziare.com.

Metodologia utilizată de Institutul Național de Statistică este considerată depășită de analist, care subliniază că atât INS, cât și Comisia Națională de Prognoză produc „mai degrabă o ficțiune statistică decât informații cu adevărat utile pentru consumatori sau mediul de afaceri”. Această critică vine pe fondul unei deconectări tot mai evidente între statisticile oficiale și dinamica reală a economiei.

Vânzările din comerț au scăzut pentru a 11-a lună consecutiv

Scăderea puterii de cumpărare se reflectă direct în cifrele comerțului cu amănuntul. În iunie 2026, volumul vânzărilor a fost cu 7,3% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, marcând a unsprezecea lună consecutivă de scădere. Românii au redus cel mai mult cheltuielile nealimentare, cu o cădere de 7,5%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 4,3%, iar cele de carburanți cu 2,6%.

Consumatorii s-au reorientat către produsele la reducere și mărcile proprii ale supermarketurilor, renunțând la achiziții precum telefoane sau electrocasnice noi. Segmentul Electro-IT a înregistrat o scădere de 7,5% în valoare și de 8,9% în volum, iar categoria Telecom a suferit o prăbușire de 13,8% a numărului de unități vândute. Aceste cifre arată o ajustare profundă a comportamentului de consum, pe fondul erodării veniturilor reale.

Ce înseamnă această tendință pentru Republica Moldova

Deși datele provin din România, ele oferă lecții valoroase pentru Republica Moldova, unde cetățenii se confruntă cu provocări economice similare. Inflația și prețurile mari la energie și alimente afectează puterea de cumpărare a moldovenilor, iar statisticile oficiale pot fi la fel de înșelătoare dacă nu iau în calcul costul real al vieții. Pentru o integrare europeană reușită, este esențial ca politicile publice să se bazeze pe date relevante și să prioritizeze bunăstarea reală a cetățenilor.

Perspectivele inflației: ce ne așteaptă în următorii ani

Banca Națională a României a revizuit recent prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%, invocând factori precum canicula, seceta și impactul acestora asupra producției de energie electrică. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că aceste realități climatice și energetice au fost incluse în calculele instituției. Pentru finalul anului 2027, BNR anticipează o inflație de 3,4%, o perspectivă mai puțin optimistă decât prognoza anterioară de 2,9%.

Economiștii avertizează că presiunea asupra consumului va continua, iar scăderea vânzărilor din comerț ar putea persista atât timp cât veniturile reale nu vor ține pasul cu ritmul de creștere al prețurilor. Pentru Republica Moldova, aceste semnale subliniază importanța unor reforme economice solide și a unei politici monetare prudente, în contextul parcursului european al țării.

Întrebări frecvente despre puterea de cumpărare și salariul mediu

De ce scade puterea de cumpărare chiar dacă salariul mediu crește?

Puterea de cumpărare scade atunci când inflația depășește creșterea salariilor. În România, deși salariul mediu net a crescut cu 3,5% într-un an, prețurile de consum au urcat mai rapid, ceea ce a dus la o scădere reală a veniturilor cu 6,3%.

Ce înseamnă „ficțiune statistică” în contextul economic actual?

Expresia se referă la situația în care indicatorii statistici oficiali, precum salariul mediu, nu mai reflectă realitatea economică a consumatorilor și afacerilor, din cauza metodologiilor depășite și a contextului inflaționist.

Cum pot cetățenii să își protejeze bugetul în perioade de inflație ridicată?

Specialiștii recomandă prioritizarea cheltuielilor esențiale, compararea prețurilor și orientarea către produse la reducere sau mărci proprii. Pe termen lung, educația financiară și economisirea în instrumente care depășesc inflația pot ajuta.