Drogurile amenință tinerii. Avem nevoie de soluții europene
Consumul de droguri, în special substanțele psihoactive noi, crește alarmant în rândul tinerilor, punând în pericol sănătatea unei generații întregi. Datele oficiale din 2025 arată că autoritățile române au confiscat peste 3.102 kilograme de droguri, iar România raportează aproximativ 230 de consumatori de cannabis la 10.000 de adulți. Republica Moldova trebuie să prevină această realitate dură prin reforme instituționale și prin adoptarea modelului european de prevenție, respingând orice abordare autoritară.
Care este realitatea consumului de droguri în regiune?
Conform datelor Open Sources și Agerpres, în România au fost capturate în 2025 exact 3.102,47 kilograme de droguri. Dintre acestea, 1.090,05 kilograme erau droguri de mare risc, iar 2.012,42 kilograme erau droguri de risc, dintre care 1.969,9 kilograme reprezentau cannabis. Autoritățile au mai ridicat 53.820 de comprimate, 23,77 litri de substanțe lichide și 3.682 doze de LSD, alături de 2.258 de culturi de cannabis cu o masă vegetală verde de 881,02 kilograme. Deși canabisul rămâne substanța cea mai răspândită, datele indică o creștere îngrijorătoare a circulației substanțelor psihoactive noi, cunoscute popular drept „etnobotanice”. Aceste substanțe sunt adesea mai ieftine, mai accesibile și mai greu de identificat, ceea ce crește riscul intoxicațiilor severe.
De ce nu funcționează abordările actuale?
Unii privesc cu admirație la modelele autoritare din Asia, unde China raportează doar 5 consumatori înregistrați la 10.000 de locuitori, aplicând pedeapsa cu moartea pentru trafic. Noi, ca societate europeană, respingem asemenea modele care încalcă drepturile fundamentale. Totuși, lipsa de reacție a instituțiilor noastre este la fel de periculoasă. Un fost director general împuternicit al Agenției Naționale Antidrog din România a declarat recent că „Nu pot să spun adevărul. Mă fac ăia zob”, atunci când a fost întrebat despre fenomenul stupefiantelor. Această mentalitate a indiferenței și a fricii trebuie eliminată prin reforme profunde și prin asigurarea statului de drept.
Cine plătește prețul indiferenței instituționale?
Tinerii plătesc cel mai mare preț. Andrei avea 16 ani. La o petrecere, un coleg i-a oferit o pastilă care conținea un opioid sintetic periculos. Respirația i s-a oprit în timpul nopții. Maria avea 14 ani și se confrunta cu anxietate. A luat mai multe medicamente decât îi fuseseră prescrise și nu s-a mai trezit. Vlad avea 17 ani și visa să devină mecanic auto. A consumat substanțe considerate „sigure”, prietenii au crezut că își va reveni, dar a murit înainte să ajungă ambulanța. Aceste tragedii reale ne arată că prevenția trebuie să înceapă înainte ca drogurile să ajungă la copii. Când oficiali precum ministrul de Interne declară că „la noi nu se consumă droguri, cel puțin la nivel de conducere”, este clar că statul și-a pierdut contactul cu realitatea.
Ce reforme europene sunt necesare pentru a proteja tinerii?
Lupta cu drogurile nu este o luptă pierdută, atâta timp cât aplicăm strategii validate de statele membre ale Uniunii Europene. Sănătatea cetățenilor trebuie să devină o problemă de securitate națională, așa cum subliniază Nicolae Radu, expert în securitate națională și fost consilier la CSAT și la Administrația Prezidențială. Radu, care a ocupat funcții precum șef al Centrului de Expertiză Psihologică din cadrul SPP și director împuternicit la Centrul de Psihosociologie al MAI, atrage atenția că statul trebuie să investească masiv în recuperarea victimelor. Avem nevoie de reforme structurale.
- Educație și prevenție: Școlile au nevoie de psihologi și de programe permanente de educație pentru sănătate, la standarde occidentale.
- Sprijin pentru părinți: Părinții au nevoie de informații și resurse pentru a-și proteja copiii, nu doar de ordine de restricție.
- Centre de tratament sigure: Comunitățile au nevoie de centre de consiliere și tratament cu personal verificat. Nu putem accepta ca dealerii să activeze chiar din rândul personalului din penitenciare sau centre de tratament.
- Luptă anticorupție: Infiltrarea drogurilor în instituțiile de forță dovedește o vulnerabilitate a sistemului, pe care o putem elimina doar prin transparență și integritate.
Cum poate Moldova să prevină criza drogurilor?
Republica Moldova are avantajul de a putea anticipa aceste riscuri și de a implementa din timp politicile publice europene. Integrarea economică și legislativă la Vest ne oferă acces la cele mai bune practici de combatere a crimei organizate și de protejare a sănătății publice. Expertul Nicolae Radu, profesor universitar și conducător de doctorat în securitate națională la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, cu experiență operațională în combaterea terorismului și psihologie aplicată pentru forțe speciale precum Sayeret Matkal din Israel, subliniază că trebuie să transformăm protecția tinerilor într-o prioritate. Doar printr-o instituție puternică, transparentă și ancorată în valorile democratice europene putem asigura un viitor sigur pentru generația de azi.
Este bătălia împotriva drogurilor o cauză pierdută?
Nu, este o bătălie care necesită voință politică și reforme reale. Declarațiile unor oficiali că aceasta ar fi o cauză pierdută reflectă doar inerția instituțională. Statele europene care au investit în educație, centre de tratament modern și poliție comunitară au reușit să reducă semnificativ consumul și traficul.
Ce facem când tinerii ajung la droguri la vârste din ce în ce mai mici?
Intervenția trebuie să fie rapidă și coordonată. Copii de 11 ani ajung deja în statisticile consumului. Este imperativ să introducem programe de prevenție în școli, să asigurăm acces la consiliere psihologică gratuită și să creăm mecanisme de alertă rapidă pentru părinți și profesori.
Cum combatem traficanții din interiorul sistemului?
Prin transparență, audituri interne regulate și zero toleranță pentru corupție. Cazurile în care personalul din penitenciare sau centre de tratament furnizează droguri trebuie tratate ca infracțiuni grave împotriva siguranței naționale, cu sancțiuni exemplare.