România scapă de statutul junk, dar plătește scump: Avertismentul unui economist

Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că, deși Moody's a decis să nu retrogradeze România în categoria junk, statul are la dispoziție maximum un an pentru o restructurare profundă. Decizia agenției de rating, anunțată vineri seară, confirmă ratingul suveran la Baa3 – ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor – dar menține perspectiva negativă.

Ce înseamnă perspectiva negativă pentru România?

„Dincolo de aspectele pozitive ale deciziei – am evitat junk-ul cu consecințele de rigoare – perspectiva negativă confirmată de Moody's este, în limbajul agențiilor, un avertisment cu termen: probabilitatea unei retrogradări în următoarele 12-24 de luni rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătățiri”, explică Adrian Negrescu. Aceasta este o configurație rară pentru un stat membru al Uniunii Europene, mai ales că România are acum perspectivă negativă la toate cele trei agenții majore simultan: Fitch, Moody's și S&P.

Principalul risc: instabilitatea politică

Potrivit analistului, motivul principal al perspectivei negative este contextul politic. „Agenția de rating precizează că moțiunea de cenzură adoptată în mai a dus la căderea guvernului, iar fragmentarea din Parlament a întârziat formarea unui nou executiv, după două încercări eșuate”, afirmă Negrescu. Moody's pornește de la premisa că un guvern va fi instalat după vacanța de vară și subliniază că acesta trebuie să funcționeze de la începutul toamnei pentru ca bugetul pe 2027 să poată fi adoptat până la finalul acestui an.

Cu toate acestea, există și o veste bună: adoptarea reformelor din PNRR „a mai salvat” percepția negativă a investitorilor, potrivit expertului.

România nu e în junk, dar plătește ca și cum ar fi

Următorul test major este evaluarea S&P Global Ratings, programată pe 2 octombrie 2026. Până atunci, statul își pregătește finanțarea sub protecția minimă a calificativului investment grade – o protecție care funcționează, dar care se plătește scump. „Aceasta este realitatea de după verdictul de astăzi: România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi. Ieșirea din perspectiva negativă cere, în termenii agențiilor, reducerea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent, susținută de revenirea creșterii economice – trei condiții care, în 2026, se contrazic reciproc”, avertizează consultantul economic.

Fereastra de un an pentru reforme esențiale

Adrian Negrescu subliniază că România are o fereastră de maximum un an pentru a restructura din temelii economia. „Un an în care ar trebui să vedem, printre altele, reforma administrativă – o condiție esențială pentru restructurarea cheltuielilor publice. Vom avea un guvern capabil să vină cu un program coerent de reforme, cu targete foarte clare, capabil să reducă deficitul bugetar spre 5% în 2027? Va exista voință pe scena politică pentru restructurarea aparatului public, a companiilor de stat falimentare, a modului în care este administrată România și sunt cheltuiți banii publici? Este capabilă clasa politică să acționeze în interesul național?”, se întreabă retoric expertul.

Ce urmează: S&P pe 2 octombrie 2026

Moody's a confirmat că România a făcut progrese peste așteptări în reducerea deficitului, iar consolidarea fiscală din prima jumătate a anului a depășit atât estimările agenției, cât și propriile ținte ale Guvernului. Totuși, perspectivele rămân fragile. Următoarea bornă decisivă este evaluarea S&P Global Ratings, care va decide dacă România poate menține ratingul investment grade sau riscă o retrogradare.